Votul tau, alegerea lor

Urasc sa am dreptate! Noroc ca astfel de previziuni nu sunt in fiecare zi ca altfel, m-as intoxica de atata clarviziune! Nu m-am dus la vot pentru ca intuiam scorurile electorale inainte de alegeri. Sigur, nu le stiam cu precizie dar diferentele si ordinea imi erau cunoscute. De ce n-am votat? Pentru ca nu vreau sa ajut pe nimeni sa uite cine i-a adus servicii o data la patru ani si fiindca nu tine de votul meu sau al celorlati ce va urma. Am spus-o de la bun inceput. Romania nu este tara partidului castigator, ci al aliantei de partide cu majoritate declarata. Cine detine 50 la suta + 1, poate face orice dupa alegeri. Degeaba ai 45 la suta daca urmatorii clasati au mai mult decat tine. Si atunci ce au votat romanii? Pai, doar niste nume care, in cel mai bun caz, vor avea un loc caldut de unde isi pot aranja jocurile, individual sau in grup. Cine este favorizat in urma acestor alegeri? Grupul de negociere din interiorul celui mai slab partid. Adica liberalii. Si atunci ce as fi votat? Un om care ajungea in Parlament si care era in cel mai bun caz in grupul de negociere. Dar cum la mine asa ceva nu exista in colegiu, ce castigam prin vot? O iluzie. Niciunul dintre partide nu mi-ar fi adus, daca le-as fi votat, speranta ca ma vor reprezenta. Ele vor servi interesele conjuncturale ale liderilor lor. Pe acestia insa nu i-am votat fiindca au fugit prin alte zari. Acolo unde nimeni nu-i deranjeaza si toata lumea se lauda cu ei. Ca doar sunt veniti de la Bucuresti si ne mandrim cu ei, nu-i asa! Asadar, mai bine ca n-am fost la vot. Vor urma saptamani bune de aranjamente de culise iar, in final, vom descoperi ca noi am votat una si ei au ales alta!

Psychedelic freakout

Ei sunt Crazy P***S. Cine iese sambata seara in club si vrea sa asculte cea mai tare muzica din lume, poate sa faca un drum pana in Manchester, aici:



Aromabar - 13th Movement



Aromabar - Kicks



Aromabar - Turnaway



Aromabar - Give it up



Aromabar - There's a better place



Aromabar - You are we

Pedeapsa pentru nesimtiti

Toata lumea se pricepe la sofat. Sau, ma rog, aproape toata... Cu traficul asta prin Romania am, insa, o problema. Am senzatia ca nimeni nu vrea sa respecte regulile. Foarte bine, imi zic!, aia carora nu le pasa de lege vor da cu masina de pereti sau ajung la spital. Dar mai este o categorie enervanta. Grupul femeilor inconstiente si al barbatilor nesimiti. Pe astia nu-i pot vedea nici la spital si nici suferind dupa masina lor lovita. Dezolant sa nu existe si pentru ei o pedeapsa, nu? Ei bine, este una, chiar daca nu se va realiza prea usor. Ce-ar fi sa-i vezi cum isi "varsa" matele intr-o masina pe scaunul pasagerului din fata. Le-ar pieri cheful de condus, nu? Urmariti filmuletul pana la sfarsit si veti intelege ce vreau sa zic. La volan, este un pilot de formula 1 - Ricardo Patrese si sotia, care fac cateva ture de circuit cu o masina de oras. Va garantez ca sentimentul este real. L-am experimentat si eu acum 18 ani pe circuitul de la Nurburgring din Germania. Nu mi-am revenit cinci minute dupa ce m-am oprit. Ce ziceti merita sa-i pedepsim sau nu este suficient?

Invata sa spui nu...

In 2004, cu ceva timp inainte de alegerile generale din Romania, am citit un text al Soniei Gandhi, sotia fostului prim-ministru indian Rajiv Gandhi si nora celebrei Indira Gandhi (ambii asasinati de extremisti). Momentul in care am avut ocazia sa-i citesc mesajul prin care renunta la postul de prim-ministru avea o mare incarcatura morala pentru mine. In Romania, un fost prim-ministru urma sa devina presedinte. Brusc, textul Soniei Gandhi mi-a deschis mintea si m-a facut sa cred ca soarta celui care urma sa devina presedinte ii va fi potrivnica. Cuvintele acelea m-au facut sa cred ca fiecare isi merita soarta si numai puterea interioara si modestia te pot feri de stigmatul decontului pentru faptele rele facute anterior. Politicienii romani nu inteleg si nu vor putea niciodata sa inteleaga (generatiile tarate sau din vremurile comuniste) ce inseamna sa te dedici celor pe care-i reprezinti. De aceea, toti cei care se lauda pe la televizor ca vor ajunge sa conduca Romania dupa 30 noiembrie, ar trebui sa invete sa spuna NU. Pentru ei, aceasta femeie considerata printre cele mai influente din toata lumea, le-a lasat mostenire un argument pe care ar trebui sa-l foloseasca cel putin o data in viata. Ei si toti cei care aspira la varful puterii. Abia atunci vor sti ca au trecut prin purgatoriu si ca sunt apti sa devina oameni de stat si nu doar lideri de duzina.

Friends,


Throughout these past six years that I have been in politics, one thing has been clear to me. And that is, as I have often stated, that the post of prime minister is not my aim.

I was always certain that if ever I found myself in the position that I am in today, I would follow my own inner voice. Today, that voice tells me I must humbly decline this post.

You have unanimously elected me your leader, in doing so, you have reposed your faith in me. It is this faith that has placed me under tremendous pressure to reconsider my decision. Yet, I must abide by the principles which have guided me all along.

Power in itself has never attracted me, nor has position been my goal.

My aim has always been to defend the secular foundation of our nation and the poor of our country .......

Sonia a refuzat sa intre in politica, in ciuda apartenentei sale la marea familie Gandhi. Abia in 1997, a acceptat sa preia presedintia partidului Congresului desi este nascuta din parinti italieni si in religia romano-catolica. A ajuns sa obtina nominalizarea pentru functia de prim-ministru dar a refuzat-o din motivele pe care le-ati citit.

Despre HPV

Nu-mi sta in obicei sa fac promovare la emisiuni dar exista un motiv special pentru o derogare de la acest principiu. In aceasta seara, la Ora de stiri, se va dezbate oportunitatea vaccinarii impotriva infectiei cu HPV - virusul papilloma uman (cel care se presupune ca previne aparitia cancerului de col uterin). 60 la suta din parintii fetelor apte sa fie vaccinate au refuzat administrarea acestuia. Invitatii vor aduce dovezi stiintifice ale riscurilor ce apar in urma administrarii vaccinului. M-am implicat in aceasta controversa de ceva timp si simt ca este cazul ca oamenii interesati sa afle si adevarul mai putin cunoscut sau ascuns cu grija dupa cuvinte frumoase.

Lumea vazuta de blonde

Stiu ca blondele sunt la fel ca oricare alta femeie. Si cu toate astea exista unele diferente... De exemplu, blonda din clip. Care se face de ras dar are un mare avantaj: este plina de noroc. Priviti-o pana la sfarsit si veti intelege de ce i se potriveste expresia: prost sa fii, noroc sa ai!



concurs de blonde

Timpurile noastre

De ce sa mergi pana in Orient pentru un salt inapoi in timp? Romania nu este si ea o tara care isi conserva memoria?
Toamna in Vrancea, astfel as putea denumi imaginea idilica din fotografiile obtinute de la o prietena. Cel mai mult imi place prima poza. Este un amalgam straniu de interferenta a trei generatii tehnologice. Toate pierdute in timp, dar actuale in mintea noastra pentru ca, inca le ma gasim in multe din localitatile Romaniei rurale.

Romania fermecatoare

Spectacolul jenant numit campanie electorala se apropie de sfarsit. N-am platit bilete si nici n-am vrut sa merg in sala. Dar mi-au venit saltimbancii acasa sau pe unde m-am plimbat. I-as fi evitat cu mare placere si uneori cu suturi in partea dorsala, dar nu puteam. Ma invart in metropola sau in cele mai retrase locuri din tara asta si tot despre rosii, portocalii si galbeni aud. Dar, daca la Bucuresti ii vad in costumul elegant si camasa apretata, la mare departare de aglomeratiile urbane, aceeasi indivizi sau altii de teapa lor apar zambitori, cu haine lejere; o camasa descheiata, un anchior frivol, o tunica strident colorata, samd. Bannerele mici sau mari, panourile imense ii infatiseaza pe rosii sau pe "acolitii" lor: ciobanii, fermierii, vacile. Pe portocalii ii vezi mai sobri sau cu V-ul victorios in mainile unor anonimi. Iar galbenii, dragutii de ei, sunt toti la fel doar fetele li se schimba de la un colegiu la altul. Ah, nu, este unul original: le promite alegatorilor, din kilometru in kilometru, ca acasa doarme si la Parlament munceste. Bine ca ne spune atat de des ca, altfel, gandeam opusul!

Caracteristic pentru toti candidatii este felul in care pozeaza pentru oamenii de la tara. Si, mai ales, cum se "socializeaza" cu electoratul. Unul, timis de Portocala Imparat, a venit la caminul cultural cu trei sticle: de apa minerala, de apa din fantana si de lapte. Facea comparatia cu preturile de la magazin si le promitea taranilor ca votul lor il va duce acolo unde poate schimba aceasta stare de fapt. Altul s-a trezit ca este securist tocmai in campanie. La cea din primavara dar efectele dezastrului de atunci se simt si acum. Candidatii care i-au preluat acum stafeta sunt lipsiti de sansa din cauza secretelor din tinerete ale colegului, iesite la iveala la momentul oportun. Si ca sa vezi, disperati ca lumea i-a scos de la inima, candidatii lui Rosu Imparat arunca in stanga si in dreapta basculante cu pietris. Cica n-are rost sa se mai incurce cu promisiuni si pomeni electorale banale (bautura, carne, peste si altele de-ale gurii). Altul, supus al Imparatului Galben, le spune alegatorilor sa-l voteze pe el ca sa-i scape de imbuibatii care de prea mult timp stau in Parlament. Lumea l-a intrebat daca a uitat ce a facut pana acum (era la al patrulea mandat de deputat!). Pana sa gaseasca raspunsul, l-au dat pe usa afara si s-a facut nevazut.

Si acum, morala: ce pacat ca nu suntem o Romanie rurala cand vin alegerile! Este fermecator si sanatos sa vezi o campanie electorala prin comunele si satele patriei. Acolo gasesti ce ne lipseste multora dintre noi, orasenii: spiritul civic, curatenia interioara, pedeapsa fara crutare. Nu sunt peste tot la fel, desigur. Au si taranii uscaturile lor sau sarantocii satului. Dar acestia nu vor fi niciodata majoritari. Pe cand la oras, unde grangurii mint, se ascund, se fandosesc, se fardeaza in studio si se schimonosesc in oglinda dupa o baie de multime, alegatorul a uitat demult sa-i sanctioneze, sa-i traga de maneca, sa-i rusineze pentru ce nu fac sau n-au facut la vremea potrivita.

Nostalgii burgheze (2)

Aromabar - Una Musica Brutal




Aromabar - Santa Maria (Del Buen Ayre)




Aromabar - Vuelvo Al Sur

Nostalgii burgheze(1)

M-a cuprins nostalgia dupa vremurile de altadata, din povestirile bunicilor si matusilor mele. S-a intamplat dupa ce m-am intalnit cu amici vechi care impartasesc aceleasi experiente si amintiri cu ale mele. Pentru ca nu mai am memoria atat de buna sa descriu in cuvinte, am gasit o alta forma, mult mai subtila pentru a ma exprima. Auditie placuta, in acest weekend!




Aromabar - Queremos Paz



Aromabar - Epoca

Pacalici si pacaliti

Cand pretul petrolului a luat-o razna si a ajuns la valori de neinteles, asistam cu uimire la spirala vertiginoasa a sumpirii benzinei la pompa. Asta se intampla la inceputul anului. "Lumea buna" din mediul economic vorbea de resurse imputinate si de consumul urias al unor tari. Prin vara au inceput sa apara necazuri la cateva banci de investitii americane. Si pe cat de repede se rostogoleau vestile proaste despre ele, pe atat de usor pretul barilului se topea, ajungand azi la un nivel nemaintalnit. Deci, "cineva" a vrut sa ne umfle factura si nu i-a reusit, in speranta ca va putea arunca toate costurile smecheriilor ratate in carca petrolului foarte scump.

Suspectul numarul unu in aceasta urzeala la nivel inalt nu poate fi decat complexul financiar american, putred pe dinauntru din cauza bancherilor verosi dornici sa imprumute pe toata lumea si sa speculeze tot ce era de speculat. N-au putut ascunde mizeria din propria casa si s-au dat de gol. Cum tot ce era legat de bani trecea pe la ei, nimeni nu a fost crutat de criza. Mai putin acele tari ca Romania care erau neatractive pentru jocuri pe picior mare. Oligarhii rusi, de exemplu, plin de bani si cu resursele energetice in mana au fost clienti valorosi si mai nou, looseri grandiosi.

Asa am inteles la ce se gandeau conducatorii Romaniei cand spuneau sa nu ne facem griji. Nu eram racordati la malversatiunile granzilor. Dintr-o data insa, incep sa fie dati oamenii afara de la munca, multe companii straine isi inchid portile cu viteza luminii, iar colosii care produc masini sau otel isi opresc activitatea. Este momentul in care aceeasi conducatori fac planuri de criza si arunca pe piata tot felul de paleative fara sa intelegem care este rostul lor.

Se suspenda o taxa de poluare dar numai la masinile noi. Adica alea vechi trebuie starpite, in timp ce, alea noi trebuie ajutate. Pai, nu polueaza amandoua? Si cum sunt ajutati producatorii interni (de fapt, unicul) cand 80 la suta din productie se duce in alte tari? Favoarea nu le e de niciun folos, insa exista si prieteni multumiti cu acest ajutor de stat discriminatoriu: importatorii de masini.

Cine cumpara o locuinta are o reducere de 5 la suta la TVA dar s-a gandit Guvernul cine are curaj si un salariu suficient sa mearga la banca sa ia un imprumut? In schimb, bancile apeleaza la mila statului ca sa-i jupoaie pe clientii fraieri. Halal economie de piata si competitie cand ii ceri Bancii centrale sa inchida ochii la provizioane (rezervele de lichiditati obligatorii) si, in paralel, iti taxezi clientii cu dobanzi duble si comisioane aberante. Suntem unica tara europeana unde exista comision pe orice, inclusiv daca iti muti banii dintr-un cont intr-altul, in timp ce platesti comision de administrare.

Singura masura buna in noianul de promisiuni fara acoperire este ca BNR a pierdut brusc monopolul controlului asupra bancilor. O Autoritate de protectie a consumatorului a fost investita cu puterea de a sanctiona orice abuz al bancilor, singurele entitati private din lume care, in numele secretului bancar, sunt mai presus de lege. Toate acestea fiind spuse, uimirea mea a crescut si mai tare cand un amic de-al meu, printre cei mai buni analisti economici din Romania, imi spune ca intr-o luna Guvernul s-a imprumutat cu 700 de milioane de euro, pe o perioada atat de scurta incat se intelege ca a ramas fara bani in vistierie. Nu ma mir ca Guvernul a omis sa ne anunte ce face in numele nostru dar ma minunez cum nimeni nu remarca paradoxul: Guvernul este marinimos cu banii din viitor si strans cu usa, cu banii din prezent. Daca ne mint in fata, ce se intampla din ianuarie 2009, cand vom afla adevarul?

Cina pentru doi

Nu-mi plac ursii. Deloc. Nici mici, nici mari. Sunt deosebit de impunatori dar mi se par urati si lipsiti de atractie. Am insa o placere sa le descopar carnea in diferite feluri de mancare vanatoreasca. In schimb, ii ador pe cei aflati pe lista speciilor protejate: panda sau koala. Dar cum suntem in Romania si tot ce puteam vedea in viata reala sunt brunii carpatini, m-am gandit ca pot socializa cu ei. Macar prin poze... Ce reactie sa am daca dau peste unul ca asta, la munte? Sa-i fac cu mana, sa-l ignor sau sa ma asez la masa alaturi de el?

Urme de civilizatie

Ar putea fi drumul nostru catre o viata mai buna sau familia lui Barack Obama spre Washington sau o reclama la posta rapida dintr-o tara africana. Dar nu e asa. E doar una dintre imaginile saraciei extreme pe care niciunul dintre noi n-o vom simti...

Nouveau Flamenco

Aromabar - Snakecharmer



Aromabar - Heart Still Beating 2 the Night



Aromabar - Agua Fria (Cold water)



Aromabar - Ten Piedad de Mi

33, (cod) rosu

Ma gandesc la numarul 33. Impulsul mi l-a dat Mana prin articolul sau despre niste prieteni care-si serbeaza ziua de nastere. Pentru mine, cifra a avut doua semnificatii vechi si una mai noua: o procedura medicala empirica, o bariera in calea vietii si numarul norocos la ruleta. Cand eram mai mic, de cate ori imi verificau respiratia cu stetoscopul, doctorii ma puneau sa spun 33. Ma contraria mereu aceasta solicitare imperativa fiindca, la fel de bine, as fi putut zice 99. Nici acum nu stiu la ce folosea acel numar rostit in contextul respectiv.

Celalalt numar devenise fatidic. De pe la 20 de ani am simtit ca varsta de 33 de ani va fi un moment tragic pentru mine. Mi s-a insinuat in minte si am inceput sa traiesc cu gandul ca fiecare an care se duce ma apropie inexorabil de sfarsit. N-am avut nicio explicatie de-a lungul acestei perioade pentru convingerea care mi-a cuprins mintea. Mai bine de un deceniu, m-am pregatit sa ajung la sfarsit. N-am simtit nicio clipa disperarea. E drept ca ma consolam cu Apocalipsa, "programata" cam in aceasi perioada! Prezicerile lui Nostradamus si apoi isteria ultimilor ani ne atentionau ca trecerea in noul mileniu va fi si sfarsitul lumii. Eu, insa, n-am pus niciodata pret pe literatura de acest gen. Misticismul de tip Dan Brown nu ma emotioneaza prea tare. Uneori, ma distram si construiam, alaturi de autor, utopii si conspiratii dar numai ca exercitii de imaginatie. Timpul a trecut si, imediat dupa atingerea varstei fatidice, m-am dumirit.

Nu era vorba de moarte, ci de evolutie. Nu se termina totul, ci incepea o noua viata. Inutil de spus ca, pana atunci, pe toti prezicatorii si chiromantii ii tratam, in cel mai fericit caz, ca umili cautatori ai unui castig modest. De obicei ma pufnea rasul si ii tratam cu circumspectie cand se lansau in tactici de persuasiune asupra clientului. Pana la 33 de ani, singura legatura cu ghicitul erau matusile mele. Doamnele in cauza perpetuau ritualuri de moda veche ale micii burghezii, cititul in zatul de cafea. Acum insa, la 33 de ani, sarguinta si capcana in care m-au adus niste amici de familie m-a facut sa ajung in fata unui prezicator. Unul dintre aceia, devenit celebru peste cativa ani. Atunci era doar un amarat care isi dezvaluia capacitatile extraordinare numai anumitor persoane.

La un moment dat, m-a pus sa scriu un paragraf, apoi a luat biletelul si a inceput sa scrijeleasca foaia cu pixul, intr-o ortografie complet necunoscuta. L-am privit curios ce face. Dupa cateva minute a inceput sa astearna, sub textul indescifrabil, propozitii scurte care contineau viitorul meu si conexiunile acestuia cu prezentul. Descopeream ca o femeie ma doreste, un barbat imi vrea raul, cariera mea se va transforma exponential si multe altele de genul acesta. Cum previziunile nu aveau termen si nici constanta in timp, mi-a spus sa pastrez biletelul si sa verific confirmarea vorbelor sale in viitor. Anii au trecut, biletelul a ramas uitat intr-un colt. Cand, rareori, un amic imi vorbea despre prezicatori, imi aduceam aminte de biletel. Verificam textul si de fiecare data nimic nu se potrivea. Mi-am pierdut increderea in el si de curand l-am aruncat. Trecuse prea mult timp ca sa mai cred in schimbarile clarvazatorului. Eram si influentat de diferentele colosale intre evolutia pozitiva pe care o vazuse el si realitatea negativa in care traiam. Acum, insa, imi pare rau ca l-am distrus pentru ca memoria imi spune ca unele lucruri incep sa se confirme...

Prieteni din copilarie

Intre viata si moarte

M-am gandit mult daca sa scriu despre dreptul la moarte ca alegere opusa dreptului la viata. Stiu ca este un subiect sensibil si ca voi provoca reactii adverse. Dar, pana la urma, fiecare e liber sa spuna ce gandeste. Iar eu nu fac altceva decat sa pun o problema si sa-mi exprim o parere.

Am vazut-o pe acea fetita de 13 ani, din Marea Britanie - Hannah Jones, care isi doreste sa moara pentru ca sufera prea mult de pe urma unei boli incurabile. Suferinta fizica este la fel si pentru copii si pentru adulti. Ea a fost nevoita sa obtina in instanta dreptul la moarte. Parintii ii sunt alaturi dar mai toata lumea ii acuza ca si-au tradat copilul. Sunt ei oare vinovati? Daca am reflecta mai mult la ceea ce este cu adevarat in interesul nostru sau al celor dragi si mai putin in interesul moralei crestine, poate ca am avea un raspuns. Eu asa am gandit cand am fost pus in fata acestei situatii, acum doi ani, cu mama mea.

In Romania, va fi introdus candva, nu foarte tarziu, acordul prezumat pentru prelevarea de organe. Cine nu anunta ca refuza sa-si doneze organele este considerat automat un posibil donator, cand moare. Specialistii in etica medicala si biserica nu vor sa auda de aceasta posibilitate. Alti medici practicieni si juristii spun ca astfel sunt salvate alte vieti si ca, mai mult, se incalca dreptul individului la demnitate. La fel spun insa si ceilalti! Fiecare vede individul din alta perspectiva. Unii cred ca demnitatea acestuia este sa traiasca pana la capat, altii ca demnitatea este refuzul de a suferi pana la moarte.

Asa am aflat ca eutanasia pasiva este permisa iar cea asistata, nu. Adica, legile nu te pedepsesc daca esti martorul sfarsitului unei fiinte cat timp nu ai vreo interventie in decizia luata. Daca as fi convins ca progresul stiintelor medicale mi-ar salva viata sau macar mi-ar prelungi-o suficient de mult cat sa merite suferinta indurata, as accepta sa lupt. Dar daca moartea vine si nu o poti opri? Sa accepti chinul nesfarsit si tragedia celor din jur doar ca sa supravietuiesti fara rost? Sunt de acord ca fiecare dintre noi sa-si anunte dorinta de a-si dona organele dupa moarte dar sunt impotriva restrangerii dreptului la decizie privata. De aceea, nu-i condamn pe parintii lui Hannah si prefer un chin de scurta durata unei vieti plina de chinuri.

PolitiCA CA divertisment

Sunt convins ca va enerveaza acea cacofonie din titlu. Si pe mine, dar nu va imaginati de ce! Nu acuratetea gramaticala ma zgarie la ureche, ci penibilul situatiei pe care o traiesc. Cacofoniile inseamna o succesiune de sunete care te deranjeaza. Dar pot fi, la fel de bine, stari sau idei. Daca ati auzi ca emisiunile electorale dintr-o televiziune sunt coordonate si "produse" de ilustri expirati ai departamentelor de divertisment mi-ati intelege lehamitea. Nu este doar o figura de stil, ci pura realitate! Cum adica, niste "aerieni" intr-ale jurnalismului de televiziune si "pafaristi" intr-ale campaniei electorale sa aiba painea si cutitul in informarea electoratului? Sa-i auzi sau, mai rau, sa le urmezi aberatiile debitate in casca sau in discutiile cu invitatii-candidati este, de-a dreptul, prostitutie intelectuala!

Pentru mine, asa ceva este ultima frontiera a mizeriei profesionale si cu atat mai mult a respectului fata de public. Nu e de mirare cat s-a degradat misiunea unui post de televiziune care isi permite sa lase la aprecierea infantila a acestor nulitati sarcina complexa a conducerii dezbaterilor intr-o campanie care formeaza atitudini si intareste spiritul civic! Daca pot intelege ca partidele isi trimit candidatii pe care ii vor in emisiuni, nu pot accepta ca o televiziune sa-si bata joc de publicul sau.

Si fiindca veni vorba de partide, as vrea sa le aduc putina "lumina" si celor care se intreaba cum ajung sa fie vazuti la televizor. In ultimele doua saptamani, am primit nenumarate intrebari si solicitari sa-i lamuresc pe unii candidati ce trebuie sa faca, astfel incat, sa obtina timp de emisie la un post de televiziune. Toti erau dispusi sa plateasca, dar i-am refuzat politicos din doua motive: mai intai pentru ca este ilegal si apoi fiindca mai am un dram de bun simt pe care majoritatea celor din jur l-au pierdut demult!

Iata cateva sfaturi gratuite:

1. Feriti-va de consultantii politici "manelisti". Daca mai puteti, mergeti in campanie cu propria minte si cheltuiti-va banii singuri. Oricum veti obtine acelasi rezultat.

2. Nu asteptati sa fiti chemat de vreo televiziune. Sefii partidelor au stabilit spatiile de emisie prin negocieri si au decizia exclusiva asupra numelor care au dreptul sa apara.

3. Daca vreti sa platiti ca sa apareti la televizor, cereti directorului de campanie electorala sa va inscrie pe lista de asteptare iar daca va refuza, cumparati singuri spatiu in sectiunea de clipuri electorale.

4. Evitati emisiunile electorale care au mai putin de un punct de rating audienta pe medie. Nu faceti decat sa va pierdeti timpul si banii pentru ca nici macar publicul care ar trebui sa va voteze nu este in fata televizorului.

5. Alegeti acele emisiuni in care sunt candidati de prim rang. Partidele au programat dezbaterile intre anumiti candidati de un calibru superior si i-au exclus pe outsideri ca sa nu aiba sansa sa intre in concurenta.

6. Salvati bani importanti din buget daca aplicati tacticile de marketing politic, de tipul door-to-door. Cumparati, daca mai aveti cum, spatii de panotaj, videoscreen-uri in intersectiile principale din colegiul unde candidati, plimbati-va in locurile aglomerate cu un lider de marca al partidului.

7. Aflati daca adversarul are pregatita o campanie de mituire a electoratului. In acest caz, aveti o singura solutie ca sa-l invingeti. Nu v-o spun, decideti singur daca sunteti in stare.

Succes! Sper ca sunteti constienti ca jocurile sunt facute!

Turkish delight

O cafea primita de la un anonim. Merita sa incep saptamana cu asa ceva, nu?



Aromabar - Deeper in Love



Aromabar - Let's Push It



Aromabar - Our Love Nest



Aromabar - M.U.S.I.C.



Aromabar - Amame



Aromabar - Be There For You



Aromabar - Always Be Your Lady



Aromabar - Desire

Pierduti pe planeta

Cine ma pune sa citesc presa de weekend? Uite ce aflu de prin lume: cercetatorii au descoperit ca numarul de nou nascuti de sex masculin este in declin, in timp ce, al celor de sex feminin, este in crestere, in special in statele puternic industrializate. Chiar daca este realizat pe un grup mic de populatie, relevanta studiului este suficienta pentru a deveni un fenomen. Desi legatura dintre poluare si reproducere nu a fost inca ferm stabilita, exista tot mai multe dovezi privind influenta expunerii la anumite toxine si proportia sexelor la nou nascuti. Chimicalele cu efecte nocive asupra glandelor endocrine au un efect mult mai mare asupra barbatilor decat asupra femeilor si asa se explica de ce ne imputinam.

O alta veste ma tulbura in acceasi masura: barbatii sunt mai priceputi decat femeile in descoperirea infidelitatii dar si in masura mai mare ajung sa fie paranoici din acest motiv. Barbatii detin suprematia si la inselat si la descoperirea infidelitatii. Circa 29% dintre cei chestionati au recunoscut ca si-au inselat partenerele cel putin o data. 18,5 % dintre femei au marturisit ca ar fi avut relatii cu alti barbati decat iubitii lor.

Asadar traim vremuri grele si controversate. Suntem tot mai putini. Sunt voci care sustin ca ne vom transforma, vom deveni hibrizi fiindca oricum ne tragem din cromozomul ala deviant al femeii. Ori vom fi o specie pe cale de disparitie, ori vom gasi o modalitate sa ne adaptam. Cat priveste flerul masculin si aici este o constatare amara. Simtim mai bine decat partenerele rata de esec dar gresim mai mult. Asta nu poate fi explicat decat prin doua variante: fie dansele mint cand sunt intrebate, fie este normal cultural ca dansele sa admita apriori ca suntem supusi greselii.

Savannah beach club

Aromabar - Gor Beni



Aromabar - Melange Electrique



Aromabar - Star Najengo



Aromabar - Urban Woman



Aromabar - No Me Digas Nada



Aromabar - First Icon (Afterlife Rmx)

Timp de voie

Atentie, acestea sunt clipuri interzise pentru difuzare nationala!

Scrantiti de mici

V-ati imaginat vreodata ca un clip de amatori poate sa va determine sa credeti ca vedeti un trucaj? Sa va spuneti care este catch-ul si sa nu acceptati realitatea? Urmariti cu atentie acest clip, asta daca va puteti reprima revolta!




1. Parintele il tine foarte bine de manute, totusi fara sa-l stranga, deci nu-i face nimic rau la manute 2. In caz ca aveti probleme cu vederea, miscarile sunt foarte fluide si pot observa ca cei oripilati de acest filmulet sunt varza la fizica rau de tot. Stiti ce inseamna inertie? Cred ca mai mult ii dauneaza o frana brusca in masina, decat ceea ce face taticul aici. 3. Majoritatea copiilor romani au probleme comportamentale din cauza unor parinti speriati de bombe, care sunt obsedati de siguranta copilului si in loc sa se joace cu ei, tipa isteric cand acesta din plictiseala se suie pe mobila, sau umbla la ceva "periculos". 4. Copilul asta nu pare deloc ametit, pare foarte fericit, umplut de endorfine. Ceea ce este foarte bine pentru el. 5. Eu cred ca voi sunteti cei cu probleme grave, nu acest tatic, care prin "gimnastica" pe care i-o face baietelului ii stimuleaza si circulatia sangvina, nu numai secretia de endorfine. 6. Imi doresc din tot sufletul ca voi sa nu faceti vreodata copii. Sunt convinsa ca ai vostri vor ajunge niste frustrati veritabili din cauza voastra.

Daca va intrebati cine spune asta, ei bine, se pare ca mama copilului! Desi ma consider un parinte cu picioarele pe pamant, acest individ m-a oripilat si-mi pun intrebarea daca este sanatos la minte. O ancheta a Protectiei copilului nu i-ar strica deloc acestei familii! Dar oare stie cineva daca "argumentele" acestor parinti au vreo legatura cu realitatea? Faceti un efort si vedeti finalul...

Apostolul schimbarii

Cea mai influenta "religie" a lumii si-a desemnat urmatorul apostol. Supranumita o religie, doctrina drepturilor omului, incluzand aici discriminarea pozitiva si promovarea minoritatilor, si-a desavarsit menirea: alegerea celui mai puternic om de pe planeta in persoana unui presedinte american. Profanii jubileaza si se extaziaza, precum masele nestiutoare in antichitate. A venit unul din popor, un underdog, cum ii spun americanii celui cu sansa a doua. Valurile de extaz, din America pana in Orient se revarsa in fata televizoarelor. Revolutia evanghelica se petrece in fata ochilor nostri. Cine isi mai permite acum sa spuna ca democratia in forma ei frusta ( alegerea populara a liderului) nu exista? Obama, ca presedinte de culoare, este produsul unor forte nebanuite care si-au dat concursul sa distruga mituri si sa reinventeze teorii in dizgratie. El este alesul schimbarii dar nu pentru oameni, ci pentru mintile lor. Nu vor trai mai bine nici americanii nici europenii cu noul sef de la Casa Alba. Ba din contra, vor reveni la polarizarea excesiva din timpul lui Clinton si mai cu seama la instabilitatea previzibila a unitatii nationale din interiorul granitelor nationale. Si totusi, paradoxal, e mai putin important daca Obama va redistribui povara fiscalitatii si va retrage trupele din Irak. El NU poate si NU va fi lasat sa rastoarne establishmentul american! Ce poate face cu adevarat si pentru asta a fost cel Ales, este sa demonstreze o teorie ca fiind valabila si in practica: poti ajunge la putere, ca minoritate. Dar odata cu aceasta "misiune", el trage o linie si obliga propovaduitorii "religiei" la adaptarea ei. Cum va arata o democratie liberala si consolidata cand minoritatea poate decide asupra majoritatii? Este primul experiment care se petrece in aceasta lume. De el va depinde suprematia acestei "religii" sau discreditarea ei. Asadar, o noua forma de democratie apare la orizont! Neoconservatorii si-au pierdut resursele si gloria lor a apus. In locul lor, s-a reinventat un alt tip de leadership ale carui baze sunt bine asezate de arhitectii sai: democratia sociala si ascendenta minoritarului in fata majoritarului.

Toleranta nationala

Un eurobarometru european ma uimeste peste masura. Abia un roman din zece s-a simtit discriminat in ultimul an. Mai putin decat in oricare alta tara din Europa civilizata! Cum ar veni, fie suntem exagerat de toleranti, fie suntem incapabili sa discernem formele multiple de discriminare. Eu inclin spre a doua varianta. Este ca si cum am pune semnul egal intre a tolera si a fi tolerant. Aproape zilnic vad sau traiesc un sentiment de devaforizare din partea unui coleg, sef sau necunoscut. Chiar si eu, inconstient, utilizez expresii sau stereotipuri nepotrivite, desi ma consider capabil sa accept orice drept civil cat timp nu intra in conflict cu morala. Am facut putina cercetare si am descoperit ca, pe langa forma directa de discriminare, exista si una indirecta, mult mai raspandita si mai periculoasa. Cum spuneam, sunt convins ca suntem un popor intolerant in structura noastra la care se adauga in proportii diferite o incultura accentuata a libertatilor individuale. De cate ori ati simtit ca o dispozitie aparent neutra, un criteriu sau o practica v-ar putea dezavantaja pe baza originii rasiale sau etnice, religiei sau convingerilor, handicapului, varstei, genului sau orientarii sexuale? Iar daca credeti ca formele sunt doar cele directe si explicite, ganditi-va ca si victimizarea este interzisa. Aceasta forma subtila apare atunci cand o persoană este tratată dur sau diferit faţă de ceilalţi pentru că a intervenit sau ajutat un alt individ dezavantajat. Si, iata o mostra de discriminare care nu este ce pare a fi:

Fara titlu

Mi-am facut curaj si dupa un deceniu, sunt pregatit sa infrunt o noua provocare. Sa scriu un scenariu de film. Ori de telenovela sau pur si simplu o nuvela/roman. Muzica celor de la Chicane a fost printre declicurile necesare. Acum zece ani, ascultam albumul lor si mereu imi veneau in minte scenarii de film. Nu conteaza daca vor fi vreodata publicate, nu asta urmaresc. Daca n-ar fi fost si insistenta unor cunoscuti, probabil ca mai trecea un deceniu pana sa ma decid. Am insa nevoie de ajutorul vostru! Mai jos sunt doua clipuri. Fiecare cu o poveste in registru diferit. O drama romantica si un thriller cu mistere. Mi-ar fi util ca voi sa decideti in ce directie s-o apuc. Muzica si parerile voastre imi vor fi de ajutor sa scriu, episod cu episod, povestea. Intriga, personajele si desfasurarea evenimentelor vor fi construite in baza sugestiilor primite. Rezultatul il veti vedea pas cu pas, pe blog.





Aromabar - Low Sun



Aromabar - Autumn Tactics



Aromabar - Don't give up

O minune de coperta

La cate reviste sunt pe lumea asta si ce vanzari au publicatiile pentru femei, mi se pare normal sa apara una si pentru barbati. Scrisa, evident, de femei. Ce credeti, ar avea succes? Iata macheta la coperta! O sa fie glossy evident!
PS: Pana acum n-am primit nicio comanda, iar publicitarii mi-au inchis telefonul in nas!