Dorinta mea de a vedea America vine din timpuri aproape uitate. Nu am inteles de ce, dar am avut mereu motive. De exemplu, in paralel cu Radio Europa Libera ascultam un radio obscur din Kuweit. Vocile erau intr-o engleza americana care mi-a format in timp accentul diferit de majoritatea romanilor pe care ii auzeam vorbind engleza. Radio Kuweit mi-a deschis doua usi: una spre muzica neagra si alta spre cultura si limba americane. Examenele de liceu si apoi admiterea la facultate le petreceam in timpul noptii in surdina cu muzica dj-ilor scoliti in US. De atunci mi-am zis ca daca Ceausescu dispare voi pleca in State. Calculul meu s-a dat peste cap si a trecut un deceniu pana cand sa ajung acolo. Ca ziarist, am petrecut o saptamana in Chicago, un oras de care ma leaga placerea de a trai "americaneste". De atunci, in fiecare an, imi impuneam sa revin. Asa am ajuns sa scriu un scenariu de documentar despre serviciile de informatii americane. Proiectul meu, luat in deradere de sefa mea de atunci, a ajuns la capat dupa sapte luni. Ramane unicat in media romaneasca si pierdut definitiv din prostia unor angajati ai TVR. Am mers mai departe si am facut un documentar despre "law enforcement agencies". Fascinant si puternic!Si tot asa...
Pana in 2003, cand soarta si dragostea mea pentru America m-au facut sa ma intorc acolo. Pentru mai mult timp. Doi ani, timp in care lumea s-a deschis si m-a schimbat definitv. O experienta care si astazi ma influenteaza si ma face sa raman inadaptabil la mizeria romaneasca. Acolo insa am cunoscut mii de oameni si sute de romani. De la ei am invatat cum iti poti schimba viata intr-o clipa, cum supravietuiesti, cum rezisti, cum te imbogatesti si cum iti cheltui milioanele. Multi dintre ei sunt partasi la experientele mele si la informatiile incredibil de precise despre lucruri si oameni aflati la mii de kilometri spre est. In timp, voi rememora ce am aflat despre aceia care astazi ii vedem la tv sau care ne conduc. Pana atunci insa, vreau sa-i salut pe cei care sunt acum alaturi de mine pe blog. Ii asigur ca nu renunt!
duminică, martie 02, 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu