duminică, iunie 08, 2008

Programarea Binelui

Descopar din interactiunea cu apropiatii ca le intuiesc replicile, gesturile sau actiunile. Unii dintre ei mi se par previzibili sau nici macar atat, sunt invizibili. Nu in sensul prezentei lor fizice. Subconstientul meu le acorda cateva milisecunde pentru interactiune si asta este suficient ca sa stiu ce vor zice. M-am gandit mult ce se intampla. Pentru ca in cazul altora, ceata din ramificatiile neuronilor mei se aseaza intr-un strat gros. Nu-i inteleg si nu le sunt aplicabile modelele mele mentale. Dintotdeauna oamenii au dorit sa acceada la gandurile celorlalti. Forma suprema de reusita ar fi, insa, controlul mintii. Imposibil cu metodele si capacitatile actuale, dar palpabila prin tehnici si inselatorii de moment. M-am descoperit facand planuri si stabilind succesiuni de pasi, altminteri corecti in relatiile cu apropiatii. Unii dintre ei au reactionat si mi-au atras atentia ca nu putem planifica mentalul si nici macar sentimentele, care or fi ele. Atunci, m-am intrebat de ce? Pentru ca avem o gandire logica (verticala) insusita si exersata din copilarie, e un raspuns. Spre deosebire de cea laterala (termen inventat de Edward de Bono, dar valid in lumea noastra dintotdeauna). Gandirea verticala inainteaza doar daca exista o directie in care sa inainteze, gandirea laterala inainteaza pentru a genera o directie, spune de Bono. Mintea functioneaza astfel incat sa creeze modele pe baza informatiilor pe care le detine. Odata ce aceste modele au fost formate, putem sa le recunoastem, sa reactionam la prezenta lor si sa le folosim. Cu cat sunt utilizate mai mult, cu atat se inradacineaza mai bine. De aici vine si sentimentul de deja vu pe care il am adeseori in interactiunea cu multi dintre oameni. Aceste considerente ma includ in categoria indivizilor cu gandire logica, liniara. Si, totusi, pe langa asta apar "defectiunile". Remarc uneori propria-mi capacitate de restructurare, de evitare a sabloanelor invechite si de regenerare a acestora. Cum se obtine aceasta restructurare? Prin intuitie, creativitate sau disponibilitate. Daca n-ar fi ele, sistemul bazat pe modele devine limitativ. Putem combina foarte usor modelele si chiar sa le multiplicam, dar este extrem de greu sa le structuram. Aici apare blocajul de care vorbeam. In timp ce gandirea logica imi ofera modele valide si testate (definite prin termeni ca: analitic sau intuitiv) care duc la rezolvarea unei probleme, celalalta modalitate de utilizare a mintii imi ofera placerea de a inainta. Acel laissez faire pe care, deseori, il reneg. Cred ca depinde de mediu (context) sa admiti care este abordarea preferata. De exemplu, Basescu vs. Nastase. Ambii lanseaza strategii si proiectii mentale provocatoare si nocive, deopotriva. Unul este asociat binelui, iar celalalt raului (depinde de punctul de referinta al observatorului). Oamenii gandesc limitat si conform modelelor comode de clasificare. Nu ar avea rost pentru acestia sa renunte la sabloanele existente. Pentru asta ai nevoie de creativitate si abilitate - atrofiate in anii de educatie liniara. Profanii sunt lasati in dezordine si pentru ca nu avem profesionisti dedicati. Sociologii isi pierd vremea cu studii marunte sau sondaje de opinie! Pentru a crea o aparenta stiintifica, trebuie sa studiezi ceea ce este fragmentat si insignifiant, nu-i asa? Cum altfel sa-ti demonstrezi precizia si concentrarea? Dezvoltarea abilitatilor de gandire non liniara nu este la indemana omului obisnuit decat prin intermediului cartilor de specialitate - te avertizeaza specialistii, cand, de fapt, insusirea ei se obtine mult mai usor decat cea logica. Un exemplu, "explozia" Programarii neuro-lingvistice (NPL)in America! Cu riscurile aferente, as putea spune, pentru "arhitectii" ordinii. Te lasa sa construiesti liber modelele mentale care nu pot fi nici previzibile si nici usor de influentat de catre cei care dispun de organizarea mintilor. Incursiunea prin cele doua tipuri de gandire m-a facut sa ma intreb daca putem programa Binele - starea normala de actiune a fiintei umane (mult mai greu de atins decat Raul). In mod obisnuit, cand ne planificam ceva constient suntem inclinati sa ne protejam sinele si sa defavorizam cealalata parte, sa zicem partenerul. Insa, daca alegem subconstient, datele problemei se schimba. Actiunea noastra este diferentiata in functie de tipul de gandire: logica sau laterala. Asa cred ca putem ajunge sa fim programatorii binelui. Cat timp ne vom pune in aplicare modelele testate ne vom indrepta spre rezultatul dorit, dar nu neaparat corect pentru ceilalti. Daca vom admite creativitatea si modelele alternative in modelele noastre mentale actiunile vor fi surprinzatoare, cel mai probabil, binefacatoare...

11 comentarii:

Ioana spunea...

Nu putem sa folosim doar gandirea verticala, pentru ca daca folosim doar niste sabloane (testate de noi sau de altii) ajungem sa fim de fapt niste robotei. Poate e mai usor sa optezi pentru niste modele deja existente decat sa creezi tu insuti altele, dar de asta avem judecata proprie. Cu ajutorul gandirii laterale putem gasi si o cale de mijloc combinand doua solutii opuse. Asa ajungem si la programarea binelui, cand de exemplu nu cautam doar interesele noastre, ci cream posibilitatea multumirii celor afectati de actiunile noastre.

Un jurnalist spunea...

Cred ca asta am spus si eu. Am insa sentimentul ca oamenii nu accepta renuntarea la sabloane. Este mai comod si mai sigur. Iar cu cat te distantezi de gandirea logica cu atat intri pe un teritoriu al experimentelor si inevitabil al plutirii in necunoscut.

Ioana spunea...

Si daca necunoscutul e mai productiv? Risti, cateodata gresesti, alteori nu; nu poti sa te astepti sa-ti iasa de fiecare data totul perfect, din prima.

Un jurnalist spunea...

Da, numai ca in gandirea laterala asta se spune! Nu alegi varianta sigura cu orice pret ci pe cea mai promitatoare si o faci sa fie insotita si de altele.Pe care nu le elimini din start.

Anonim spunea...

Bine că ai răbdare să-i citeşti pe filozofii ăştia. Mie mi se par cam tulburaţi la minte...
Mereu caută să complice lucrurile cele mai simple!

Un jurnalist spunea...

Nu e vorba de rabdare. Si nici filozofi nu sunt. Cum spuneam m-am tot gandit de ce pe unii ii ghicesc inainte sa vorbeasca si pe altii nu-i pricep nici daca fac eforturi. Apoi m-am intrebat de ce am intuitie in multe situatii si alteori sunt inapt. Cred ca am gasit raspunsul dupa ce am citit unii autori care intamplator nu sunt filozofi. Despre astia din urma am sa scriu candva. Nu le prea vad rostul in lumea asta. Dar multi ma contrazic...

Anonim spunea...

Şi mie mi se întâmplă să-i înţeleg pe unii de la primul cuvânt, iar pe alţii nici după ore de vorbe goale. Unele persoane-mi sunt simpatice şi mă atrag imediat, iar altele mă calcă pe nervi numai dacă le-am aruncat (doar) o privire. Comunic perfect cu unii (chiar necunoscuţi!) iar în faţa altora, cunoscuţi de ani, se instalează tăcerea (indiferentă sau prudentă).
Dacă ar fi să iau de bună ce scriu unii-alţii ("experţi" şi ăştia în domeniul lor!) s-ar părea că avem afinităţi şi antipatii venite de foarte departe, de undeva dintr-o altă existenţă. Să nu zâmbeşti, momentan sunt în faza aia în care (după întâmplări ciudate şi inexplicabile!) tind să mă întreb dacă nu ştiu ei ceva...
P.S. Da, am uitat să trec în ghilimele cuvântul "filozofi" din fraza aia. Despre rostul lor... Te-ai uitat (şi lămurit?!) cât de snobi sunt ăia care te contrazic?
Din cîte am observat, azi dă bine să ai măcar pe 5o de centime din raft (la vedere!) vreo 5-6 kile de filozofie... ;)

Un jurnalist spunea...

Ha ha! Ce dragut ai fost cu cartile puse la vitrina! Asa e! Eu nu inteleg rostul filozofilor in epoca noastra. Poate al ganditorilor multidiciplinari... Astia macar au citit si altceva decat literautura "subversiva". Sunt doua aspecte in privinta "afinitattii". Una este perceptia senzoriala, despre care vorbesti tu si alta este procseul gandirii care te transforma in individ intuitiv sau complexat fata de o alta persoana. Eu am vrut insa sa spun ca, daca am gandi altfel decat in sabloane, avem sansa
sa ne "programam" faptele bune. Ele nu sunt dupa parerea mea doar acte constiente de genul oferi/ primesti ci si actiuni ale subconstientului exersat sa nu apeleze la modelele logicii formale.

Anonim spunea...

Cu programarea "binelui", la mine-i simplu. Nu fac (nimănui!) nimic din ceea ce nu mi-ar plăcea să mi se facă mie. Nu par, dar mi-s un om blajin... :D
Până una-alta, mi-s un Ferdinand (tăuraşu',îl ştii?!) get-beget! ;)

Un jurnalist spunea...

Da, il stiu. Ala care miroase flori in loc sa iasa la corida. Dar taurasul era doar naiv...

Ioana spunea...

Si mie mi se intampla des sa-mi pice bine sau rau o persoana de la bun inceput.

Powered By Blogger