Am avut o zi proasta azi. N-are legatura cu alegerile. Nu ma intereseaza cine castiga fiindca nu ma poate ajuta in niciun fel. O prietena imi aduce aminte ca suntem tineri. La varsta noastra... Asa ziceam si la 30 de ani cand ma uitam in jur la cei mai mari decat mine. De fapt, ne mintim singuri. Altcineva imi spune ca este bine asa cum sunt, iar Maria ma vede batran. Dar ma iubeste neconditionat.
Ea ma vede altfel. Eu, insa, o vedeam pe mama mai batrana decat parintii altor copii. Ma contraria ca toti colegii mei veneau la scoala cu parinti sub 40 de ani, in timp ce mama avea peste. Varsta este o stare. Azi, de exemplu, sunt batran. Dar ma salveaza ceva. Dau peste un clip care imi arata cum greutatile apar la orice varsta.
16 comentarii:
Când am o zi naşpa, nu o pun pe seama vârstei. Poţi avea o zi păcătoasă şi dacă ai vârsta adolescenţei sau chiar a copilăriei. Nu chiar aşa (dar uneori chiar mai!) păcătoasă ca a puştiului (sau ca puştiul, nu ştiu ce-i mai rău!) din clip. Prin anii 70 (când mergeam eu la şcoală) nu obişnuiau să vină mamele cu noi. Îţi dai seama că nu prea mi-am făcut o idee dacă a mea corespundea vărstei celorlaltor mame. Venea însă acasă (săptămânal!) învăţătoarea. Ea, era foarte tânără. Şi evident, cea de-a doua (mare!) dragoste a mea. După mama.... :D
Cand am o zi naspa nu simt varsta nici eu. Diferenta dintre biologic si mental este cu atat mai mare cu cat efectele sunt mai personale. Sunt printre cei care nu vad un impediment din numarul anilor. Dar gandeste-te la binom, nu de la coada la cap, ci invers. Daca varsta iti aduce stari noi sau neplacute? Nu vezi nicio interdependenta? Sau nu vrei?
Şi dacă sunt un pic...mai copt, ce? Asta e! Nu pun pe seama vârstei...momentele mai dificile!Da, mă simt foorte bine când sunt în preajma celor tineri! Aflăm, aflăm multe lucruri interesante!
blue
Asta ziceam si eu Blue. Suntem ceea ce suntem. Nu ne putem face iluzii. Devii ridicol daca incerci sa pari altfel. Dar, in continuare ma gandesc ca, nu e clar pentru voi ce am vrut sa spun... Nu varsta biologica este in discutie! Ma refer la cea mentala, spirituala, mult mai sensibila la schimbarile de stare... Capisci?
J, intenţia mea nu a fost să te contrazic. Problema ridicată de tine este frecventă. Între dorinţă şi putinţă ar cam fi o diferenţă. Sigur că ai dreptate în privinţa mea! Nici nu vreau să mă gândesc c-ar avea vreo legătură cu vârsta. Îţi dai seama c-aş ţine-o tot într-o depresie (că tot îi la modă!). Şi-apoi, (încă!) nu-i cazul să-mi fac griji. ;)
Apreciez...Asa zic si eu. Sa gasim resurse ca sa delimitam biologicul de mental. Asta este o provocare continua dar necesara. Daca vrem sa fim deasupra evenimenteleor...
Blue prietene, ai văzut ce neştiute aflăm de la puştani?! De-aia nu pierd legătura cu tânăra generaţie!
Ce ştiu ei, ehei....
(În discotecă-i cam greu să pătrund că nu mă lasă să trec fără cercel... pe undeva. Noroc cu aia mică. ;) )
Sincer, la şedinţele mele şcolare, tata s-a prezentat o singură dată prin clasa a 7-a. Reclama asta am văzut-o cândva... şi o găsesc foarte rece, în schimb gălăgia compensează tot. Da, cum văd eu acum lucrurile, pot spune să "vârsta e o stare" şi norocoşi sunt cei care cred acest lucru.
Pe vremea mea, la scoala erai obligat sa vii cu parintii la sedinte. Daca nu cumva si mai des. Nu era o chestiune speciala. Toti faceam la fel. Dar nu asta e problema...Ci imaginea mea fata de varsta parintilor. Cat priveste binomul, raman la aceeasi parere.
Nu m-am rătăcit pe-aici, chiar dacă sunt femeie :P. (Aș zice că și eu sunt in target, nu?) Poate pare dur ce spun, dar una din teoriile vehiculate prin lume e că vârsta cronologică (și aici mă refer la un anume interval) e în corespondență cu vârsta biologică reală, conform datelor antropologiei moderne. Și, de ce nu?, cu așa numita "curbă a fericirii". Și pe tema asta e mult de dezbătut...
Mana...vorbesti de curba fericirii. Hehe! Alta discutie. O vom pune pe agenda.
Hehe! Se cam aglomerează agenda! :D
ŞuKăRiT, ştii...nu prea înţeleg ce vrei să spui! ;)
blue
Trecerea timpului pe mine nu ma afecteaza.Altele sunt cele care pun un rid in plus pe o fatza senina.
Sunt contaminata de ...tinerete si asta-mi face bine si la...ten, lol
Dar ,despre ce vorbeai,Claudiu?Despre imaginea pe care o au copiii nostri despre noi?Pai ,au o imagine fireasca si nu mi se pare ca asta e important.Asa cum ai spus si tu ,important este sa ne iubeasca neconditionat.
Eu nu am vazut-o pe mama mea niciodata batrana,caci ea nu arata batrana nici la sfarsit,comparativ cu alte femei de varsta apropiata.
Pe cand,soacra era batrana de cand am cunoscut-o.lol
In concluzie importanta este starea de spirit si puterea de a te mentine intro stare de spirit pozitiva cat mai des si cat mai mult.
Blue... Hm! Am gândit cu voce tare? =))
Daca biologic nu putem da timpul inapoi, de noi depinde cat de tineri vrem sa fim la orice varsta :)
Trimiteți un comentariu