Cred ca m-am schimbat. Sau, cel putin, asa ar trebui sa fie dupa ce am citit o segmentare a consumatorilor la nivel mondial in functie de criteriul valorilor. Credeam ca sunt un supravietuitor, dar observ ca, dupa o anumita varsta trebuie sa ma orientez spre alt stil de viata, cel al altruistilor sau devotatilor. Mi se pare ca nu ma includ nici in una nici in alta, asa ca sunt in cautare... Pana atunci, ma situez in categoria inadaptatilor. Dar iata ce am aflat din studiul care ne "parceleaza" comportamentul. In decursul vietii ne schimbam stilul psihografic. In adolescenta, cel mai adesea un om se inscrie in stilul experimentator, apoi in prima tinerete in stilul creativ si eventual supravietuitor (20-30 de ani), intre 30-40 de ani supravietuitor sau confident, iar peste 40 de ani in grupul altruistilor sau devotatilor.
Sunt recunoscute sase categorii psihografice:
1. Devotatii: se orienteaza dupa valori primare (respectul fata de inaintasi, protejarea familiei, onestitatea, credinta si datorie), se uita prea putin la televizor si provin, mai ales, din Orientul Mijlociu, Africa, India, China.
2. Altruistii: ca valori primare protejarea familiei, onestitatea, dreptatea, sunt consumatori de media, sunt de varsta a treia, iar ca localizare predomina in America Latina, Rusia, Turcia, Japonia.
3. Confidentii: se orienteaza dupa valori ca: familia, onestitatea, stabilitatea in relatii, stima de sine, mari consumatori de media, varsta tanara sau medie, cu densitate mai mare in Europa Occidentala, Europa de Est, SUA si Marea Britanie.
4. Supravietuitorii: valori primare familia, securitatea financiara, sanatatea si starea fizica buna, bunastarea, respectul fata de inaintasi, consum foarte scazut de media, spre deosebire de devotati consuma presa scrisa, sunt mai degraba barbati de varsta medie, predominanti in Asia/Pacific.
5. Creativii: cele mai importante valori sunt onestitatea, libertatea, autenticitatea, respectul de sine, se concentreaza pe evolutia personala, cea mai mare densitate in America Latina, Europa Occidentala, SUA, Australia.
6. Experimentatorii: au ca valori cheie distractia, prieteniile, dragostea de viata, libertatea, protejarea familiei, consumatori de video si muzica, adolescenti, concentrati in tari cu o situatie economica buna.
Asadar, acestea sunt grupele rezultate in urma valorilor primare (zece la numar): protejarea familiei, onestitatea, respectul pentru inaintasi, autenticitatea, respectul fata de sine, prieteniile, libertatea, sanatatea, relatiile stabile si securitatea financiara. Nu mira pe nimeni ca dreptatea nu figureaza printre primele zece valori alese de oameni, oriunde in lume. Adica, indiferent de rasa, cultura sau civilizatie, omul nu are nevoie de dreptate pentru a trai asa cum isi doreste.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
14 comentarii:
Poate ptr. că ceea ce pare drept ptr. unii ptr. alţii e nedrept?:)
Nu sunt de acord cu tine. Dreptatea este un concept valabil oriunde. Este tendinta spre echilibru. Este ceea ce desparte raul de bine. Daca nu cauti sau macar nu gandesti sa ai o astfel de valoare in viata, inseamna ca nu vei pretinde niciodata reciprocitate pentru faptele tale...
hmmm. daca esti drept sau tii cont de dreptate te ia lumea de prost.dreptatea poate ca exista in valorile fiecaruia mai e sa le puna si in practica
Daca nu crezi in dreptate nu crezi nici in pedeapsa divina. Daca nu speri la aflarea adevarului nu vei fi niciodata deasupra celor predispusi la minciuna si inselatorie. Ai dreptate ca suntem inclinati sa gandim astfel, ca poti fi luat drept prost daca urmaresti obtinerea dreptatii. Dar mai bine sa actionezi si sa-ti doresti asta decat sa-i lasi pe ceilalti sa profite. Altfel, vei regreta ca n-ai incercat sa faci asta.
Eu n-am afirmat nimic, pusesem doar o întrebare, căruia îi caut răspunsul.
Sunt un om căruia îi place dreptatea, dar nu sunt sigură că ceea ce eu consider că e drept, alţii n-o văd strâmb.:)
Depinde din care parte a oglinzii
priveşti.:)
Şi crede-mă, nu pretind nimic ptr. faptele mele,atâta timp cât eu am conştiinţa curată mi-e de ajuns.
DREPTÁTE, (rar) dreptăţi, s.f. Principiu moral şi juridic care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine şi să i se respecte drepturile; echitate; faptul de a recunoaşte drepturile fiecăruia şi de a acorda fiecăruia ceea ce i se cuvine(pot eu să judec ce i se cuvine fiecăruia sau poate omul legii să judece? sunt Stan Păţitul şi îţi spun că foarte mulţi văd o altă dreptate, diferită de cum o văd eu)
Dreptatea nu este un conceput juridic. Este o stare de fapt, o valoare cu implicatii morale si un deziderat. Adevarul nu este si dreptate. Adevarurile sunt mai multe, dreptatea este una singura. A cauta dreptatea ar trebui sa fie mult mai aproape de fiinta umana decat o alta valoare primara, sa zicem, respectul fata de inaintasi.
Dar dacă dreptatea altora, de care pomeneşti îţi pune familia, copiii în primejdie ce alegi?:(
Dreptatea nu este o arma. In numele dreptatii s-au purtat cruciade si s-au distrus vieti. Dreptatea o cauti nu o impui. Orice se poate face in numele unor principii, intr-adevar, dar cat timp nu urmaresti sa le aplici prin orice metode. Familia ta sau bunurile tale sunt nepretuite insa nu vad cum poti deveni nedrept relativ la ele. Greseala, daca ai puterea s-o recunosti si s-o repari te fereste de pericole mai mari.
Aici ai dreptate ,,Dreptatea o cauti nu o impui,,:)
Problema e că de unde ştii că ,,dreptatea ta,, e mai bună decât ,,dreptatea celuilalt,,?:)
Dar sunt de acord cu tine că există totuşi o dreptate de netăgăduit -dreptatea divină-.
Dar vezi că mai e şi-o zicală cu ,,Până la...,,:)
Dreptatea ta si dreptatea altuia nu pot fi opuse. Echilibrul se poate gasi cat timp ambele parti isi propun asta. Intoleranta face ca dreptatea sa fie calea spre dezbinare sau conflict. Cat priveste judecata divina, eu zic ca ea vine in forme si momente anonime. Fiecare va avea ceea ce merita. Toti oamenii care mi-au facut rau vreodata si-ai primit cumva "rasplata". Mai devreme sau mai tarziu...Cel putin eu ma simt impacat cu gandul ca n-am actionat pentru raul altuia. S-a ocupat "altcineva" de asta.
:)O seară frumoasă.
La fel si tie.
Sa sintetizam: o serie de plimbareti pe net la vreme de seara in cautare de cunoastere, iar Claudiu tine cursuri online gratis :). La cit de bine scrie, sa speram ca audienta va face progrese in definirea conceptelor, care creeaza peste tot probleme in comunicare (anume, faptul ca oamenii comunica avind in minte definitii diferite ale aceleiasi notiuni).
Dreptatea este confundata cu alte valori precum adevarul, libertatea sau binele public. Este o valoare neactualizata pentru ca cere obiectivitate si spirit evaluativ, (care lipsesc multora). In al doilea rind, este o valoare care "nu foloseste nimanui" deci oamenii, din pragmatism, o ignora. In fine, problema dreptatii se pune diferit la nivel individual si la nivel macrosocial sau diacronic...
(Partea aceasta de blogosfera incepe sa semene cu Grecia antica - ceea ce mie ca profesor imi place la nebunie, fireste :) ).
P.S. Claudiu, in stilurile psihografice eu te-as include la categoria "creativi".
Diana, ce rau imi pare ca nu te implici mai devreme in comentarii... Daca ai face asta, am putea avea dezbateri mai profunde. Desigur ca, oamenii nu opereaza cu astfel de cunostinte si cum tu esti specialistul in materie este normal sa pui punctul pe i. Tocmai din acest motiv e bine sa intervii cand exista contraditcii, macar pentru operationalizarea termenilor despre care vorbim. Cat priveste categoria mea, asa credeam si eu, ca sunt creativ. Insa simt ca ma departez de tot mai mult de criteriile definite de sociologi. Cum spuneam, ma simt cateaodata in afara sistemului de clasificare. Poate ca de aici vine si sentimentul de inadaptare.
Trimiteți un comentariu