miercuri, noiembrie 26, 2008

Invata sa spui nu...

In 2004, cu ceva timp inainte de alegerile generale din Romania, am citit un text al Soniei Gandhi, sotia fostului prim-ministru indian Rajiv Gandhi si nora celebrei Indira Gandhi (ambii asasinati de extremisti). Momentul in care am avut ocazia sa-i citesc mesajul prin care renunta la postul de prim-ministru avea o mare incarcatura morala pentru mine. In Romania, un fost prim-ministru urma sa devina presedinte. Brusc, textul Soniei Gandhi mi-a deschis mintea si m-a facut sa cred ca soarta celui care urma sa devina presedinte ii va fi potrivnica. Cuvintele acelea m-au facut sa cred ca fiecare isi merita soarta si numai puterea interioara si modestia te pot feri de stigmatul decontului pentru faptele rele facute anterior. Politicienii romani nu inteleg si nu vor putea niciodata sa inteleaga (generatiile tarate sau din vremurile comuniste) ce inseamna sa te dedici celor pe care-i reprezinti. De aceea, toti cei care se lauda pe la televizor ca vor ajunge sa conduca Romania dupa 30 noiembrie, ar trebui sa invete sa spuna NU. Pentru ei, aceasta femeie considerata printre cele mai influente din toata lumea, le-a lasat mostenire un argument pe care ar trebui sa-l foloseasca cel putin o data in viata. Ei si toti cei care aspira la varful puterii. Abia atunci vor sti ca au trecut prin purgatoriu si ca sunt apti sa devina oameni de stat si nu doar lideri de duzina.

Friends,


Throughout these past six years that I have been in politics, one thing has been clear to me. And that is, as I have often stated, that the post of prime minister is not my aim.

I was always certain that if ever I found myself in the position that I am in today, I would follow my own inner voice. Today, that voice tells me I must humbly decline this post.

You have unanimously elected me your leader, in doing so, you have reposed your faith in me. It is this faith that has placed me under tremendous pressure to reconsider my decision. Yet, I must abide by the principles which have guided me all along.

Power in itself has never attracted me, nor has position been my goal.

My aim has always been to defend the secular foundation of our nation and the poor of our country .......


Sonia a refuzat sa intre in politica, in ciuda apartenentei sale la marea familie Gandhi. Abia in 1997, a acceptat sa preia presedintia partidului Congresului desi este nascuta din parinti italieni si in religia romano-catolica. A ajuns sa obtina nominalizarea pentru functia de prim-ministru dar a refuzat-o din motivele pe care le-ati citit.

70 de comentarii:

Anonim spunea...

În condiţiile date (exemplul dat!) a accepta postul, ar fi fost un act de mare curaj. Ceea ce nu cred că s-a transmis (automat!) o dată cu numele.
Poate, de i-ar fi curs prin vene acelaşi sânge...

La noi, nu este nevoie decât de puţin bun simţ. Bănuiesc că şi ăsta se transmite tot prin sânge...
Nu-l au prea mulţi aşa zis politicieni (şi nu numai!).

Diana spunea...

Asta inseamna sa le ceri politicienilor romani o moralitate si o maturitate pe care ei nu o au. (Ma uit la fizionomiile lor din panotajul stradal si imi vine sa rid...cite naravuri "romanesti" tradeaza.)

starsgates spunea...

:)Bine zis diana.:)
Abia au ajuns pe la majorat!:)))

Un jurnalist spunea...

Sonia Gandhi a fost rugata sa preia multe functii politice si mereu a refuzat. In cultra lor cei care provin din familiile politice sunt acceptati ca lideri. Era cetatean indian din 1981 si nu exista niciun impediment sa ajung in functie. Insa mai departe de aceste amanunte este de retinut faptul ca nu a interesat-o niciodata sa ajung la putere sau pe vreo functie. Tot ce a facut a fost in folosul celorlalti. Uite ca se poate ! Daca intrebi la noi cum ar fi sa urmeze acest exemplu, toti iti vor spune ca esti deranjat la cap. Nu exista politica fara functii sau avantaje pentru acesti indivizi.

Anonim spunea...

Cum ziceam Prinţe (în cazul ei, al Soniei Gandhi) trebuie să-ţi curgă prin vene, curajul. Şi nu numai!
Alta era (şi este!) acolo situaţia. La noi, nu există (sper că nu vor exista niciodată!) pericolele care planează asupra unui lider (ori chiar simplu cetăţean!) din India.
Politicienii noştri nu sunt decât nişte îngălaţi penibili, atunci când nu se dovedesc hiene pe faţă. Excepţiile (infime!) confirmă regula!

Evident, voi merge la vot!
Măcar să-mi pot zice că mi-am făcut-o singur, cu mâna mea. :P

Un jurnalist spunea...

Eu nu merg. Nu voi vota doar ca sa-mi fac rau cu mana mea. Prefer sa-i sanctionez altfel. Boicotul.

Anonim spunea...

Prinţe, mă disperi... :))
Răul tot vine, frate! De ce să vină de la alţii, când pot să nu stau cu mâinile în sân şi să mă uit (văicărindu-mă!) cum cade drobu'?
Boicot?! Este binele suprem pe care-l putem face politicienilor. Crezi că le pasă?! Vor ajunge în parlament şi cu un vot...
Hai, înţeleg că nu-ţi place candidatul din circa ta, dar ce fras, trebuie să ai un partid preferat, nu? Eu pun ştampila pe o siglă, asta e...
Lasă nepăsarea, nu-i vremea ei acum.

Un jurnalist spunea...

Nu fii disperat. Nu ai de ce. Crede-ma ca am conceptul democratic al votului. Insa intre teoria alegerii rationale si ce a jocurilor nu gasesc calea de mijloc. Asa ca prefer prima varianta. Si oricum acest vot uninominal este o cacealma. Raman cu speranta ca voi, cei care mergeti la urne veti avea intelepciunea sa alegeti ce e mai bine.

Anonim spunea...

Se poate pune problema moralitatii, in cazul in care noi taman ce vorbiram despre...aruncarea in foc a copilelor noastre, implicit o parte din viitorul feminin al natie????? ????
Parca pentru asa ceva l-am impuscat pe ultimul!

Anonim spunea...

Lasă uninominalu' Prinţe, sigla frate, sigla! Aia a partidului cu care te-ai duce dacă n-ar fi numele ăla pe formular...
(Hai, că nu mă las până nu te trag afară din casă...Fă acolo, doi paşi... şi încă doi. =)) )

Un jurnalist spunea...

Esti tare simpatic. Dar crezi ca stau in casa din intamplare. Am "privilegiul" sa cunosc indeaproape puterea. Nu ma intereseaza si nu sunt angrenat in jocurile lor. Si fiindca ii cunosc bine pe toti, ma tin departe de miza lor. Nu e a mea. Viata mea nu se va schimba cu nimic, indiferent cine va fi in varf. Sa votez doar ca sa fiu un numar, nu multumesc!

Anonim spunea...

Aham...
Cunoşti zici?
Vezi, ăsta-i norocul meu că nu ştiu. Io-s un veşnic optimist, SIGUR într-o zi o fi ŞI bine!

Adică ce vrei tu să zici Prinţe, că intru în categoria ălora, hm...hm... "fericiţi cei săraci cu duhu..."? :P

Un jurnalist spunea...

N-am cum sa spun asa ceva. Fiecare stie mai bine ce sa faca pentru el. Nu sunt un fericit pentru ca stiu mai multe decat altii. Este mai curand un dezavantaj, caci pot fi un pesimist incurabil. Dar nu uita, dreptul de a alege este, in Romania, doar o optiune nu o datorie.

Anonim spunea...

Politic, politic, politic!
Hmm, la limitele cui te gandesti Patroane?
Vorbim dupa alegeri...

Diana spunea...

Haideti sa facem un concurs cu tema..."cum il convingem pe Claudiu sa voteze" :)

Un jurnalist spunea...

Hai sa va vad. Pana duminica aveti timp sa ma convingeti. Cu argumente. Nu cu lacrimi sau cu promisiuni fara acoperire.

starsgates spunea...

:) Omul dacă nu vrea să meargă, nu vrea.:))
Are el dreptate în felul lui.:)
E pierdere de vreme mersul la vot!:)
Dar unde s-a văzut politica să fie în folosul omului de rand?
Şi totuşi ... între două rele trebuie să-l alegem pe cel mai puţin rău.

starsgates spunea...

uite de ce!:))))
http://www.zambesc.com/de-ce-sa-mergem-la-vot/

Mana spunea...

Nu o să scriu despre politicieni și alegeri, ci despre stabilirea limitelor. Sunt, oarecum, pe lângă subiect (dar am cojile de nucă pregătite!) Am văzut odată o demonstrație despre pașii pe care trebuie să-i faci pentru a ajunge la a spune NU. Era o tânără la psiholog. Fata avea o problemă. Spunea că îi e rușine să refuze diverse cereri, chiar dacă acestea erau împotriva convingerilor ei și, din cauza asta, spunea DA și se trezea făcând diverse lucruri care nu-i erau pe plac. Nu știa să refuze, nu știa să spună nu. Psihologul i-a strâns mâna din ce în ce mai puternic. Mă uitam cum fața ei, la început zâmbitoare, se schimonosea. La început, nu a scos niciun sunet, apoi a spus AU! Psihologul i-a explicat că tocmai și-a stabilit limita (de suportabilitate - în cazul ei, de durere) și i-a recomandat ca, în cazul tuturor cererilor pe care le primește, să încerce să traseze limita. Și că de aici și până la a învăța să spună NU mai este doar un pas, de data asta mic.

Diana spunea...

Da, trebuie ca fiecare sa invete sa isi traseze limitele si asta poate sa dureze ani.
Dar nu prea imi place de psihologii cu stilul asta...

Diana spunea...

Despre concursul de persuasiune normal ca m-am gindit la argumente, nu la alte metode :)...

Un jurnalist spunea...

Sa inteleg ca nu avem argumente? Diana, participi si tu? Cat priveste limitele acceptarii, Mana a clarificat in felul sau problema. Cojile de nuca au ramas la colt. Nu le-am mai folosit de data asta!

Anonim spunea...

Patroane, mi le pastrezi mie?

starsgates spunea...

De ce să mergi la vot?
Argument: ptr a da un exemplu copilului tău.
Vorbeai de americani, cum îşi învaţă copiii de mici să urmeze calea democraţiei.:)
Puterea exemplului e cel mai bun mod de a ne educa copiii.

Un jurnalist spunea...

@Manole: Chiar vrei cojile de nuca? Vin la pachet cu julituri si durere. Asa le vrei?
@Starsgates: Argumentul tau e valid dar insuficient. Copilul meu este prea mic ca sa inteleaga rostul alegerilor. Singura data cand a vazut cum e sa alegi pe cineva a fost in primele zile de scoala. Fiind mai multi baieti decat fete in clasa, un baiat a fost ales sa fie seful clasei. Oricat i-am explicat modul in acre putea sa-si impuna vointa nu a reusit sa priceapa.

starsgates spunea...

:)Şi în clasa copiilor mei sunt mai mulţi băieţi decât fete.:)
Dar asta poate fi un avantaj, vorba fiicei mele ,,Primim mai multe mărţişoare de 1 martie.,,:)
În altă ordine de idei, zici că argumentul meu e valid dar nu suficient.
Bun, adăugăm constantele:)
1.,, constanţa,,:))
O alta sau poate ceva asemănător
2. ,,perseverenţa,,.:)
Astea le înţelege, chiar dacă nu prea ştie ea mare lucru despre alegeri.

Anonim spunea...

Nu inteleg cum de acesti candidati ne gasesc si pe noi, cei din diaspora. Cu nr. de telefon (Nadia Coamaneci) si adresa de email(Bela Karolyi.Cica ca sa ne reprezinte in Guvern.De ce? Pur si simplu nu stiu...Insa daca se informau mai bine, vedeau ca avem pasaportul expirat (domnii de la ambasada au refuzat sa-l prelungeasca din cauza culorii :))

Anonim spunea...

P.S. Am primit un link pe youtube cu doi "politicieni"
romani stropindu-se cu apa, asta pe public TV...Te inteleg, Claudiu, de ce nu vrei sa votezi :)

Un jurnalist spunea...

Mai fac o incercare in aceasta seara. Un profesor de stiinte politice va fi la Ora de stiri si voi afla de la el un argument pentru care sa merg la vot.

Anonim spunea...

Ehehe, Patroane! Deci d-astea erau in ultimele..pachete! Auci, iar ma doare-n cot! :)))))))
Si chiar nu pot, dar nu pot sa nu admir cat esti de darnic!
Ai da orice, de la o vreme, numa' muzica si ceva de baut, neam!
Oi fi ramas in nostalgie aia burgheza! Scuzati! :)

Si acum, sincer nu vad de ce te-am convinge pe tine sa-ti exerciti un drept! Serios!
Doar, deh, cati sunt asemeni tie, apoi carcotesc si carcotesc, ca acolo stiu sa-si exercite dreptul!
Patroane, nu vota, te rog io frumos, ca cand oi carcoti si tu, dupa, io de cine sa ma iau??!!! :)))))))

Un jurnalist spunea...

@Manole: N-ai vrut tu cojile de nuca? Ti-am facut pe plac! Nu-ti mai doresti un pic de aventura?
Spuneam ca nu votez dar sunt unii care vor sa ma convinga sa renunt. Diana zicea ca putem face un exercitiu prin care sa vedem cum s-ar argumenta decizia de participare la vot. Eu nu voi fi un carcotas fiindca ma exprim de prea mult timp ca sa fiu doar un chibit. Dar e distractiv sa ne imaginam cum ar fi sa...

Un jurnalist spunea...

Era sa uit. Promit sa revin in cafenea, weekendul asta. Cu muzica si petrecere.

Anonim spunea...

nu , Patroane, nu le-am cerut...te-am intrebat doar care-ti sunt intentiile...
Stiu sa intreb ceva cand vreau ceva, putintica incredere, ce naiba, doar mi-s nevasta serioasa!Pai, se poate?Of, of, doar nu-ti inchipuiai ca sunt diafana si ...merg pe calea sugestiei! Nuuuu, nu io!Vezi ca stiu sa spun si nu? :)))))
Cat despre exercitiu...deja mi-l exersez...doar nu toata lumea trebuie sa fie la fel! :)

Anonim spunea...

Patroane...ma pusesi pe jar, nu, nu pe nuca! Ce aventura, bre?? Intre oale si cratite? Oi, oi, oi ce aventura avusei cu un strop de ulei incins, ce-mi sari din tigaie! :)))))))))))

Diana spunea...

Ah, am pierdut dialogul ca eram pe afara :)

Argumente pentru a merge la vot:
- pentru ca acest drept a fost scump cistigat, acum 19 ani (e cam mult de atunci si lumea a cam uitat)- asta e un argument sentimental,poate;
- pentru a schimba culoarea puterii politice indiferent cum ni se par alternativele ...pentru a le da sentimentul ca nu sunt vesnici;
- pentru a nu lasa generatia a treia sa hotarasca pentru generatia intii;
- a alege este nu doar un drept ci o responsabilitate.Daca nimeni nu ar mai merge la vot, cum ar mai functiona o societate?

Nu am spus nimic nou, doar am recapitulat argumentele pe care le-am auzit saptamina asta.
Eu insami nu stiu daca voi ajunge la vot :)

Un jurnalist spunea...

@Maonole: Ma gandeam sa te aventurezi in asa experienta. Sa stai cu genunchii pe cojile de nuca e al naibii de dificil.
@Diana: Frumoase argumente dar astea le-am uzat in primii 14 ani de democratie. Ceva mai mult se poate?
Multumesc de ajutor.

Anonim spunea...

Patroane, tocmai asta e!Nu vezi cum mai fuge Mana, de asa ceva???
Pai, cum sa-mi doresc!

Si acum, hai sa-ti zic de ce ma duc eu la vot:
Pe strada mea am o multime de vecini,printre care si Vasile, sa zicem. Io il cunosc destul de mult pe Vasile...si ma gandesc ca el sigur se vor duce la votare. Si el vor hotara si pentru mine. Adica, o sa am 4 ani cu votul lui Vasile, hotarat de mintea lui Vasile. Dar am o problema, Vasile nu ma reprezinta si nici nu am incredere in judecata lui Vasile. Poate io, oi gandi mai prost decat Vasile, da' macar gandesc cu capul meu! Deci eu votez, voteaza si al meu, voteaza si Nasu' voteaza si vecinul din dreapta mea, adica oamenii in care am incredere...si nu ma las pe mana tuturor Vasililor de pe strada!
In rest, Diana a spus foarte bine ce-a spus!

Mana spunea...

M-a strigat cineva? Ah, avem de rezolvat probleme de optică?! Păi, e simplu-simplu! Câtă vreme îmi pregătesc singură cojile de nucă, înseamnă că îmi asum. Deci nu fug. Uite, scriu rezultatul: asumare, nu fugă. Vedeți cum vă dă greșit când nu învățați formulele? Vă încurcați în distanțe focale!... Dar nu cumva este lentila divergentă? :))

Mana spunea...

Concursul inițiat de Diana îmi amintește de sales: piața este împărțită în consumer și business. Companiile care vând produse utilizează așa-numitele Argumentare de vânzări, adevărate manuale cu argumente pe care vânzătorii urmează să le prezinte clienților. Clienții consumer (obișnuiți) au nevoie doar de argumentele de vânzări generale pentru a cumpăra un produs (cum sunt argumentele prezentate deja în comentarii). Clienții business au nevoi speciale, deci sunt necesare argumente personalizate, mult peste cele generale. Prințul este un client din categoria business :)
Eu, una, nu pot să scriu, de ani de zile, pentru mine, argumentarul...

Anonim spunea...

Mana, din pacate, chiar ca e lentila divergenta.Puteam sa jur ca o pusesem pe cea convergenta! Dap, ai dreptate, focalizare e totul, daaa, si unghiul!
Ma bucur ca ai lamurit cum e cu asumarea, chiar simteam nevoia de (inca o!)lamurire...Mda...
Si ai dreptate, nu fugi!

Anonim spunea...

Nu toti suntem niste profesionisti...dar asteptam lectiile de la ei!

Anonim spunea...

Sefu, io zic sa fim pragmatici, ca tot suntem acum in criza. De ce sa nu folosim cojile de nuci pentru uz intern sau extern? Cica pot fi folosite cu succes de doamnele blonde si pentru culorarea in nuante mai inchise a parului.

starsgates spunea...

Ana, io-s ardeleancă şi-mi pică fisa mai greu, ce-nseamnă culorare?
Şi încă ceva, cojile de la nucile verzi se folosesc la ,,culorare,, şi cu alea doar te înnegreşti pe genunchi, crede-mă.:)))

Un jurnalist spunea...

Doamenlor nu ma pricep deloc la "leacuri" si vopsele. Eu stiu doar ca doare al naibii daca faci "gimnastica" pe cojile de nuca. Acum, insa, sunt alte pedepse mai intelectuale. Putem sa ne gandim la ele sau sa mergem pe varianta initiala. Cui sa-i oferim primul loc la colt?

Anonim spunea...

Starsgates, ardeleanca ziceti? De cate ori ne-am spus eu ca ardelenii is cei mai buni prieteni ai mei? Mi-am petrecut multe vacante in Ardeal. Am apreciat la ei simtul umorului si al demnitatii. Io is din generatia tanara, mereu dispusa sa invat. Sigur, nu toti tinem pasul in acelasi timp si nu tuturor ne merge rotita la fel de repede. Dar vad ca, in final, tot ati inteles cuvantul. Apreciez indelungata si inteleapta dvs experienta de viata si voi fi mereu atenta la mustrarile si sfaturile Domniei voastre. Dar pana la urma, dati-mi, va rog, posibilitatea sa cred ceea ce vreau. Va multumesc pentru ca m-ati corectat. Imi cer scuze anticipat daca pe viitor voi mai gresi o litera intr-un cuvant. Dar sper ca dumneavoastra veti fi mereu atenta si ma veti corecta. Saru'mana.

Anonim spunea...

Patroane, n-avem colturi! Uite, intr-unul e barul, in altul e tonomatul, in altul e usa si cel de colo e boxa aia mare! No, nici in cealalta camera, ca-i rotunda! :)
In plus, cum sa punem pe cineva la colt??? Ca doar, n-om fi pe vremea Inchizitiei!

starsgates spunea...

Da ana mamii, io-s cam...baba.:)
Nu era vorba de corectat, dar atunci cand vrei sa fi cinică să fi atentă să nu te prindă pe picior greşit.
Cât despre cojile de nucă e purul adevăr.

Un jurnalist spunea...

Dar ce-aveti doamnelor cu saraca Ana? A facut si ea o greseala, pe care toti o facem si v-ati luat de ea. Haideti mai bine sa cautam, colturile pentru Manole. Vrea cu tot dinadinsul sa-i administrez o pedeapsa scolareasca. Te-ai uitat dupa bar, Manole? E usa aia batanta care are in stanga un culoar luuuuung. Ce zici? Iti place acolo?

Anonim spunea...

Doamna Starsgates, va multumesc pentru ingaduinta. Nu am inteles unde ati sesizat cinismul meu si de ce v-ati simtit ofensata. Eu nu va cunosc personal. Acesta este modul meu de comunicare si daca proprietarul blogului considera ca am intrecut decenta sau limita de bun simt, astept sa mi-o comunice. Eu nu v-am corectat pe dumnevoastra si nu v-am contestat niciodata modul dvs de exprimare. Este ultima oara cand va raspund direct.

Un jurnalist spunea...

Ana stai linistita. Nu trebuie sa pui la suflet. Starsgates, e frumos? Ne certam din senin cu oamenii. Au venit la cafenea si ii speriem? Hai sa fim draguti cu clientii...

Anonim spunea...

Patroane...cred ca citesti alte comentarii...
Dupa bar io NU ma duc! :))))))
Vezi ce bine am invatat sa spun NU! De la tine! :)
Pedeapsa copilareasca? Pai, tocmai ca, NUMAI CU TINE vorbeam ...mai sus! Sau stii tu altceva? :)

starsgates spunea...

Da bine patroane, m-am simţit lovită-n moalele capului meu blond.
Şi mie mi-l place aşa, nu vreau să-mi schimb culoarea!

Anonim spunea...

Iar eu Patroane, nu aveam de ce sa-i raspund Anei! Nu am fost blonda niciodata...poate, pana acum 6 luni sa fi fost doar vopsita! Deci sfaturile si cunostintele ei despre utilizarea cojilor de nuci...chiar nu ma interesau!

Un jurnalist spunea...

Un measaj era pentru Starsgates. Cel legat de Ana. Foarte frumos ca ai fost de acord cu mine, Starsgates. O asteptam din nou pe Ana in cafenea. Asa e dragut sa ne purtam. Eu zic ca Ana n-a avut nicio intentie rautacioasa. Pur si simplu si-a spus parerea despre culoarea parului. De unde sa fii stiut ea ca tu esti blonda, Starsgates? Si eu am patit-o cand am scris despre blonde, asa ca o inteleg si pe ea...
@Manole: Numai cu tine vorbeam despre colt si coji de nuca. Ah, mi-am adus aminte. Azi avem alune prajite. Deci, cojile sunt mai mici si mai fine. Vrei?

Anonim spunea...

Alune prajite? Daaaaa! Si pune si muzica aia...ca trece weekend-ul!
Cat despre coji...draga Patroane, NU! Nici macar... pentru un ceai! :))))))

Un jurnalist spunea...

N-am ce-ti face. Ai vrut... Mana ti le-a lasat. Asta am inteles de la voi. Si oricum, e nevoie de un amator care sa deschida petrecerea. Hai ca-s ceva mai fine, astea de alune!

Anonim spunea...

Hmmm, zici ca mi le-a lasat mie , personal? Asa ai inteles??? Ca eu n-am inteles asa!
Noi de obicei, ne lasam altele, mai un grau...mai un trandafir de Jericho...!!!! Neeeeee, ai inteles gresit! Nu facea ea asa ceva!Sigur, nu!
Patroane, nici nu vreau sa-mi faci ceva! :))))) Ce atata straduinta??? :)))))

Un jurnalist spunea...

Bine, Manole. Fie. De data asta ai scapat de colt. Facem doar petrecere, fara pedepse!

Mana spunea...

Cojile sunt doar ale mele. Muncite. La spart nuci. (Nu e cazul să fie aspiraționale :P ) Le folosesc când se impune și nu mi-e teamă că-mi julesc genunchii.
Spre rușinea mea, grâul a rămas în mașină (previzibil, nu?) iar trandafirul revenise la forma inițială. Am luat, parțial, măsuri. Restul, mâine dimineață, după petrecere :D

Un jurnalist spunea...

Bine Mana. Daca zici ca ai venit cu cojile de acasa ti le pastrez. Manole sa-si faca rost de alta recolta! Rusine ca ai uitat de grau! Dar mai ai timp pana maine sa-l aduci in casa. E petrecere undeva? Sau te gandesti la asta de azi din Aromabar. Ori, te pomenesti ca participi la sarbatoare, maine, dupa ora 21?

Mana spunea...

Asta din Aromabar, că nu sunt mondenă. Sunt domestică :))
(E cam frig să ies acum după grâu și nici nu vrea să se teleporteze, așa că rămâne să-l aduc mâine dimineață)

Anonim spunea...

Mana, uite am pus la mine...instructiunile complete pentru trandafir! :) Zice ca trebuie zilnic schimbata apa, nici eu n-am stiut! :)
Vezi Patroane, ca nu mi le-a dat mie?! :)

Un jurnalist spunea...

Am vazut. Dar voi ati auzit ca a inceput petrecerea doua etaje mai sus! Sa va vad acum...

Mana spunea...

Hmmm... ajunge mai greu sunetul în cotloanele bucătăriei!
Dar scară nu ne dai să ajungem la etaj? :D

Un jurnalist spunea...

N-aveti aripi? Cum vreti sa ajungeti pana la Manchester fara ele? Dream on.

Mana spunea...

Aripi? Tehnologie depășită? Neah! Ne teleportăm! :P

Un jurnalist spunea...

Hai sa va vad. Eu am ajuns si ma batzai bine!

Mana spunea...

(Aripile le păstrăm doar pentru situațiile de intervenție. N-are rost să le fluturăm altfel! :P )

Anonim spunea...

Patroane...nah, vazui petrecerea...
Mana, cu teleportarea nu-i idee rea, incercai si io...da' ma izbii de eticheta aia cand sa ma recompun! :)))))

Un jurnalist spunea...

Cine n-ajunge la etaj nu prinde surpriza! Teleportati-va, zburati sau levitati, mi-e indiferent, numai sa va vad. Vai da' ce inghesuiala e pe aici. Nu ma pot tine pe picioare! Ce de coate isi dau astia cand se batzaie!

Powered By Blogger